Extinsă cu repeziciune, Răscoala a cuprins Moldova trecând după 12 martie 1907 în Muntenia și Oltenia.
Reprimarea a fost dură și sângeroasă, recurgându-se chiar la salve de tun!
Durerea înaintașilor noștri cât și dorința lor de a avea pământ a fost evidențiată de poetul George Coșbuc, în poezia ,,Noi vrem pământ"
"....Voi ce-aveți îngropat aici?
Voi grâu? Dar noi strămoși și tați
Noi mame și surori și frați!
În lanțuri venetici!
Pământul nostru-i scump și sfânt
Că el ni-e leagăn și mormânt;
Cu sânge cald l-am apărat
Și câte ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am vărsat
Noi vrem pământ!
N-avem puteri și chip de-acum
Să mai trăim cerșind mereu ,
Că prea ne schingiuiesc cum vreu
Stăpâni luați din drum!
Să nu dea Dumnezeu cel sfânt
Să vrem noi sânge -nu pământ!
Când nu v-om mai putea răbda,
Când foamea ne v-a răscula,
Hristoși să fiți, nu veți scăpa
Nici în mormânt! "
Am adus și noi un omagiu Domnitorului, cu piesa "Jurământ la Putna", pe versurile marelui poet Adrian Păunescu și muzica lui Gil Ionița, care a fost foarte apreciată, la fel ca și celelalte piese pe care le-am cântat împreună cu publicul prezent.
La această manifestare am salutat și prezența unui mare artist plastic, domnul Cornel Dumitriu. O parte din creația sa o puteți urmări , Aici:
Ca semn de apreciere pentru munca noastră, pentru susținerea culturii botoșănene prin mijloacele noastre am primit și un premiu - Catalogul oficial al Județului Botoșani editat de Consiliul Județean Botoșani și oferit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani...Ne simțim -onorați!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu